Perspirație

Nu credeam, după atâția ani de școală, că tot ce am învățat nu o să mă ajute la nimic.

Poate exagerez (încă nu am intrat definitiv pe piața muncii), dar sincer, uneori am impresia că toți anii ăștia de pregătire au fost degeaba.

Și totuși nu mă pot rupe de pregătirea asta. Știți, e un cocon roz comod în care în bună măsură nevoile intelectuale și financiare îți sunt satisfăcute.

Și să trăiești pe cont propriu, e atât de roz? Te poți descurca să te ții pe tine dintr-un salariu modic? Nu toți suntem programatori sau economiști, nu toți jucăm la bursă și dăm lovitura. Nu toți tinerii sunt de succes din prima, că am fi toți doar fluturașe, oamenii ăia cu zâmbete schizoide care te fac să vrei săRead More »

Dar dacă iubirea nu e un război?

tumblr_mw26pziizd1qj73e2o1_500

E ciudat uneori, dar mă las inspirată și de o mică frază, două cuvinte, o imagine, versurile unui cântec, trailerul unui film. Și din nou, hop la tastatură, ca și cum mă tem să nu pierd ceva dacă nu mă apuc să scriu exact acum.

Am avut o comentatoare postul trecut care spunea că dacă nu domini bărbatul, el te va călca în picioare și ghiciți cine a avut o scânteie.

Eu.  He he.

O să scriu despre asta pentru că mă atinge, nu personal, cu doar…poate la nivelul modului meu de a înțelege lumea.

De vreo câteva luni, internetul vuiește în jurul cuvântului feminism. Beyonce este văzută drept o feministă, prin manifestările sale artistice, Lady Gaga, Emma Watson. Toate vorbesc despre drepturile femeii și despre cum femeia trebuie respectată, sărbătorită, tratată drept egală bărbatului. Lucruri foarte bune, cu care sunt Read More »

#ungând: am nevoie să scriu și să nu mă mărit

Dacă v-a surprins titlul, asta este pentru căăă țineți-vă bine, și voi și portofelele voastre, că începe sezonul nunților. Dap, am vrut să scriu asta. Având în vedere că în stânga acestei minunate înșiruiri de cuvinte, avem prăjiturele, a.k.a ceva dulce, o să scriu despre mine și despre iubire sau…despre tort?

Când eram mică știam exact că trebuie să termin facultatea, să îmi găsesc în facultate pe cineva și pe la 25 de ani, să îmi pună inelul pe deget. Când eram mică, prietenele mele erau în general mai mari decât mine și întotdeauna când plecau la facultate se întorceau cu prieten. Imediat după ce facultatea de patru ani se termina, imediat primeai invitația și eu rămâneam fără prietenă. Pentru mintea mea de copil asta era singurul mod viabil prin care să ajungi să găsești un soț. Simplu și clar, nu?

Dăm pe repede înainte vreo 15 ani mai târziu, cumva, ce mi se părea atât de natural în copilărie, mi se pare Read More »

#ungând: cum înveți să te iubești?

  1. Bei o sticlă de tequilla sau votka. Cu cât nu ai experiență mai mare cu băutura, cu atât această metodă va funcționa mai bine. De ce? Pentru că având alcool în sânge poți vedea totul mai roz (chiar și când nu e cazul) (vezi tipul ăla care crede că sunteți împreună , dar tu nu îți aduci aminte nici cum îl cheamă)
  2. Trăind în negare. Nu contează, blugii de astă primăvară nu îți mai vin, cizmele alea faine nu te mai cuprind, damn, bluza aia cu decolteu bombastic arată pe tine de parcă ai decolteu în buric. Dar nu contează, ești frumoasă. Înghețata IS LIFE!
  3. Nu ai nevoie să rezolvi această problemă pentru că te-ai iubit dintotdeauna. Pe tine, nr 3, te invit să citești orice revistă pentru femei și te aștept să vorbim mai târziu.

Ar fi și un patru, care curpinde să petreci câteva minute în fața unei oglinzi înalte admirând punctele tale forte fizic. S-ar putea, dacă aveți un spirit critic la adresa propriei persoane, ca și al meu, să nu găsiți aceste puncte forte decât după multă observație forțată. Poate nu veți da de ele niciodată. Să ne înțelegem, nu înseamnă că dacă ai un spirit critic asupra propriei persoane, și iei măsuri. Doar, îți place în mod special să te autoflagelezi mental. Eh, orice ar fi, eu tot am ales numărul patru când mi-am dat seama că nu mai pot să mă autoflagelez mental și să sper că o să adun forță pentru a face din nou o schimbare în viața mea.

Am postat mai demult o poză cu mine din cap până în picioare, ceea ce în sine este un act curajos din partea unei persoane a cărei stimă de sine oscilează în cel maiRead More »

Câteodată nu e ok, dar e ok, ok?

Dar e ok să nu fie ok, pentru că oameni și pentru că viață și pentru că (NICI NU ÎMI VINE MIE SĂ CRED CĂ SCRIU ASTA) uneori nu obții ceea ce îți dorești, exact cum îți dorești și e uman să reacționezi la ce ți se întâmplă. Adică mai bine instantaneu și gata, decât cu efect întârziat, să îți consume pofta de viață o perioadă mai mare de timp.

Sau cel puțin așa credeam. Am scris deja despre cum am decis acum câteva luni să găsesc unde e fericirea mea și să trăiesc o viață mai puțin nevrotică decât înainte.

Când zic nevrotic, mă refer la reacții de panică la cele mai mici schimbări de program, gen mi-e teamă să ies din casă pentru că s-ar putea să mă întâlnesc cuRead More »